maestrul necunoscut


tot merg prin munţi
poate voi da
peste maestrul necunoscut
care să mă ia ucenic
să mă înveţe totul
toate secretele
despre poezie
şi viţă
apoi voi putea
ucide
un tigru
dintr-o privire




filozofie


noaptea într-un loc
secret
toate sperietorile
de păsări
se întîlnesc
şi discută filozofie
se întreabă ce este
acest cer înstelat
sub care ele
veghează nopţile
şi fiecare răspunde
în felul ei
dar către ziuă
cînd trebuie să plece
la locul lor
nu ajung la nicio
concluzie
şi iar se vor întîlni
în noaptea următoare
să se întrebe
ce sunt acelea stelele
poate sînt păsări
pe care nimic
nu le sperie




subsolul paginii


brusc m-am întors
pe jumătate
poate iau realitatea
pe nepregătite
şi îmi dezvăluie
ceea ce eu
nu ştiu
sau nu văd
cu ochii deschişi
poate voi vedea
ce văd numai
cînd am ochii larg
închişi
deschişi însă
înspre vis
văd atunci
subsolul paginii
unde Dumnezeu
a scris
într-o notă
ceea ce noi
nu trebuie
să ştim

mîndrie


cît se mîndreşte ciulinul
că şi-a dat doctoratul
cu o temă  despre mişcările
vîntului
ce mîndru e macul că razele soarelui
ajung şi la el
crizantema spune că oricînd
poate chema la telefon
pe mărăcine temutul
critic literar

albăstreaua e mîndră
de petalele ei
din anii trecuţi
tot cîmpul se mîndreşte
cu ceva
pînă şi iarba e mîndră
că o mănîncă  vaca
trăiesc şi eu
bondarul
pe aici
dar nimeni nu mă ia

în seamă
am scris şi eu am visat
la iarnă toată mîndria noastră
va fi sub zăpadă




bogăţie


m-am îmbogăţit
cu o nouă
renunţare
o nouă  ratare
mai frumoasă
decît celelalte

chiar dacă  ea mă salvează
de la imbecilitate
nu înseamnă că
noaptea
nu dau cu pietre
în stele
să apăr zeii
de tentaţiile
banale